Actele necesare la succesiune, fără drumuri repetate

Dezbaterea unei moșteniri are două părți grele. Prima e cea omenească, despre care nu te poate ajuta nimeni cu adevărat. A doua e dosarul: lista de acte pe care notarul o cere și pe care familiile o descoperă bucată cu bucată, drum după drum, în săptămânile în care au cea mai puțină energie pentru ghișee. Lista de mai jos e completă; adun-o o singură dată.

Actele de stare civilă

Certificatul de deces, certificatele de naștere și de căsătorie ale moștenitorilor, certificatul de căsătorie al defunctului sau, după caz, sentința de divorț. Dacă vreun certificat e pierdut, duplicatul se obține de la starea civilă; pentru moștenitorii din străinătate, asta poate deveni singura piesă cu adevărat lentă din dosar, deci porniți cu ea.

Actele averii

Pentru imobile: actele de proprietate (contract de vânzare, titlu de proprietate, certificat de moștenitor anterior), documentația cadastrală dacă există și certificatul de atestare fiscală de la primărie, care dovedește că impozitele locale sunt la zi. Pentru bani și titluri: extrase de cont, carnete, contracte. Pentru mașini: talonul și cartea de identitate a vehiculului. Notarul cere și o declarație privind masa succesorală, deci un inventar sincer al averii scutește discuții ulterioare între moștenitori.

Piesa pe care notarul o cere aproape întotdeauna: cartea funciară

Extrasul de carte funciară arată situația imobilului azi: cine e proprietarul înscris și ce sarcini există. La succesiuni însă, notarii cer frecvent și extrasul istoric, filmul complet al proprietății: toți proprietarii succesivi și actele prin care s-a transmis imobilul de-a lungul timpului. E documentul care lămurește situațiile de care se tem toți: imobil moștenit la rândul lui și neînscris corect, cote nedivizate între frați, vânzări vechi neduse până la capăt în cartea funciară. La dosarele cu imobile vechi, extrasul istoric nu e un moft al notarului, ci harta fără de care succesiunea se blochează.

Cum le aduni eficient

Extrasul de carte funciară și cel istoric se cer de la ANCPI; comanda lor prin acte-rapide.ro e momentan oprită și revine după ce portalul instituției se stabilizează. Certificatul fiscal se ia de la primăria unde e imobilul, iar actele de stare civilă de la starea civilă sau din sertarul unde le ținea defunctul, locul cu care merită început. Ordinea deșteaptă: întâi programarea la notar, apoi lista lui exactă, pentru că fiecare birou are mici variații, și abia apoi adunatul, ca să nu scoți acte de care biroul respectiv nu are nevoie.

Termene de știut

Succesiunea dezbătută în primele 2 ani de la deces beneficiază de scutirea de impozitul de 1% pe valoarea masei succesorale; după 2 ani, impozitul se aplică. Nu e un termen limită pentru dezbatere, dar e un motiv financiar concret să nu amâni la nesfârșit. Iar dacă între timp vreun moștenitor vrea să vândă, fără certificatul de moștenitor nu se poate: succesiunea e poarta prin care trece orice tranzacție ulterioară.

Unde se dezbate și cine poate cere

Succesiunea se deschide la un notar din raza ultimului domiciliu al defunctului, nu la oricare birou. Cererea o poate face oricare dintre moștenitori, dar toți trebuie chemați și fiecare trebuie să își spună poziția. Înainte de a elibera certificatul, notarul verifică registrele naționale ținute pentru testamente și pentru opțiunile succesorale, ca să vadă dacă există un testament înregistrat sau dacă procedura a fost deja deschisă în altă parte.

Ce face certificatul de moștenitor și ce nu face

Stabilește cine sunt moștenitorii, în ce calitate și cu ce cote, și ce bunuri intră în masa succesorală. Nu împarte bunurile între voi. Dacă vreți ca fiecare să rămână cu ceva anume, casa la unul și terenul la altul, aceea e o operațiune separată, partajul, făcut tot la notar dacă sunteți de acord sau în instanță dacă nu.

Și nu se înscrie singur în cartea funciară. Până depui certificatul la biroul de cadastru, imobilul apare tot pe numele defunctului, nu poți vinde și nu poți ipoteca. Pasul ăsta se uită des, pentru că oamenii pleacă de la notar cu senzația că s-a terminat.

Ce urmează după certificat

Intabularea la cartea funciară, actualizarea la primărie pentru impozitul local, banca pentru conturi și, dacă e mașină, transcrierea ei. Fiecare instituție cere o copie, așa că ia de la început mai multe exemplare de la notar. După intabulare, verifică rezultatul cu un extras de carte funciară, ca să vezi că apari ca proprietar și cu ce cotă.

Dacă un moștenitor e în străinătate

Nu e obligat să vină. Poate da procură specială autentică unei persoane din țară, iar dacă o dă la un notar din străinătate, întreabă biroul din România ce formă acceptă, pentru că de obicei e nevoie de apostilă și de traducere legalizată. Asta se lămurește la primul telefon, nu în ziua stabilită pentru semnare.

Dacă cineva nu vrea sau nu răspunde

Renunțarea la moștenire se face în fața notarului și se înregistrează. Dacă un moștenitor pur și simplu nu răspunde, dosarul nu se poate finaliza la notar și rămâne varianta instanței, mai lungă și mai scumpă. Merită insistat pe calea amiabilă chiar și când relațiile din familie sunt proaste.

Atenție și la trecerea timpului: dreptul de a alege între a accepta și a renunța nu ține la nesfârșit, iar anumite gesturi, cum ar fi folosirea bunurilor ca și cum ar fi ale tale, pot fi citite ca acceptare. Dacă te gândești să renunți, spune asta din prima discuție.

Datoriile

Moștenirea nu înseamnă doar bunuri. Vin și datoriile defunctului, iar dacă bănuiești că ele trec de valoarea averii, discuția cu notarul se poartă înainte de acceptare, nu după. Un inventar sincer, cu credite, popriri și restanțe la întreținere, e prima verificare de făcut.

Greșeala care complică cel mai mult dosarele

Amânarea. Se lasă până când cineva vrea să vândă, iar între timp mai moare un moștenitor și ai două succesiuni suprapuse, cu și mai mulți oameni de adus la aceeași masă. La imobilele vechi apar în plus surprizele din cartea funciară: suprafețe diferite față de acte, imobil neintabulat, o vânzare veche dusă la jumătate. Toate se pot rezolva, dar fiecare adaugă săptămâni.

A doua greșeală se repară ușor: certificatul fiscal de la primărie se ia spre finalul strângerii actelor, pentru că are valabilitate limitată. Luat primul, riști să expire până ajungi în fața notarului.

La ce costuri să te aștepți

Onorariul notarial se calculează la valoarea masei succesorale, deci nu există o sumă fixă de anunțat. Cere biroului o estimare după ce știe ce bunuri sunt, ca să nu afli în ziua semnării. Peste el vin taxele de intabulare și, dacă ai depășit cei 2 ani, impozitul. Extrasele de carte funciară le știi din start, iar la un dosar cu mai multe imobile se înmulțesc cu numărul lor.

Confuzii frecvente

Testamentul nu scutește de succesiune. Chiar dacă defunctul a lăsat testament, dezbaterea la notar tot are loc, iar testamentul intră acolo în discuție.

Certificatul de calitate de moștenitor nu e același lucru cu certificatul de moștenitor. Primul spune doar cine sunt moștenitorii, fără să stabilească bunurile. Cu el nu poți vinde un imobil, deci dacă ăsta e scopul, spune-i notarului de la început.

Iar scutirea de 2 ani nu e un termen de decădere. Dacă l-ai depășit, succesiunea se dezbate în continuare, doar că apare impozitul.

Alte ghiduri utile