Extras din Registrul Beneficiarilor Reali (2026)

Ce este extrasul din Registrul Beneficiarilor Reali?

Extrasul din Registrul Beneficiarilor Reali (RBR) este documentul emis de ONRC care indică persoanele fizice ce dețin sau controlează în ultimă instanță o firmă, așa-numiții beneficiari reali, conform legislației privind prevenirea spălării banilor (Legea 129/2019).

Beneficiarul real e persoana fizică din spatele firmei, cea care o deține sau o controlează în ultimă instanță. De multe ori coincide cu asociatul trecut în actele societății, dar nu întotdeauna. Când asociatul e el însuși o societate, iar aceea e deținută de altă societate, căutarea merge mai departe, până se ajunge la un om. De asta o firmă cu asociat unic persoană fizică are un extras banal, iar una cu un lanț de societăți în spate are unul care chiar spune ceva.

Extrasul arată datele de identificare ale firmei și persoanele fizice declarate ca beneficiari reali, împreună cu natura și întinderea interesului deținut, adică prin ce anume se exercită controlul. Ce nu conține: situația financiară, datoriile, dosarele în instanță sau lista completă a asociaților direcți. Nu e un raport de risc și nu ține loc de verificare de bonitate. E un document îngust, care răspunde la o singură întrebare: cine sunt oamenii din spate.

Cel mai des îl cer băncile, la deschiderea unui cont de firmă sau la actualizarea periodică a dosarului de client. Îl cer notarii, când firma cumpără sau vinde ceva, și departamentele de conformitate ale companiilor mari, înainte să te treacă în lista de furnizori. Mai apare în dosarele de finanțare și în procedurile de achiziție. Numitorul comun e legislația de prevenire a spălării banilor: instituția are obligația să știe cine e omul din spatele firmei, dincolo de ce scrie în actele ei.

Accesul la registru nu mai e liber pentru oricine. Până în 2022 datele puteau fi consultate de publicul larg, iar după decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene care a anulat accesul general, statele au restrâns cine poate consulta registrul. Practic, contează în ce calitate ceri extrasul: firma pentru ea însăși, o autoritate cu atribuții de control sau o entitate care are ea însăși o obligație legală de verificare a clientului. Dacă ești un cumpărător oarecare, curios cine deține o firmă, s-ar putea să nu ai temei de acces.

Confuzia cea mai frecventă e între extrasul RBR și certificatul constatator. Certificatul constatator arată asociații și administratorii înscriși la Registrul Comerțului, adică proprietatea formală. Extrasul RBR arată persoanele fizice declarate ca beneficiari reali, adică cine controlează firma după ce treci de societățile intermediare. Când banca îți cere beneficiarii reali, un certificat constatator nu închide cerința, chiar dacă firma are un singur asociat persoană fizică.

Datele din registru vin din declarația depusă de firmă, nu dintr-o verificare făcută de ONRC. Asta are două consecințe practice. Prima: dacă structura s-a schimbat și firma nu și-a actualizat declarația, extrasul arată situația veche. A doua: răspunderea pentru corectitudinea datelor rămâne la firmă. Când ceri extrasul pentru propria societate și vezi acolo un fost asociat sau o structură care nu mai există, problema nu se rezolvă cerând alt extras, ci depunând o declarație actualizată.

Momentul potrivit e la deschiderea dosarului la bancă sau înainte de programarea la notar, nu în ziua semnării. Dacă extrasul arată altceva decât actele firmei, ai nevoie de timp ca să corectezi declarația, iar corectura ține de firmă, nu de instituția care emite documentul. Cine îl lasă pe ultima sută de metri ajunge de obicei să amâne semnătura.

Extrasul se eliberează de Oficiul Național al Registrului Comerțului, instituția care ține registrul. Cererea o poate depune firma sau o persoană împuternicită de ea, iar identificarea se face cu codul unic de înregistrare al firmei. Registrul acoperă doar persoanele juridice: PFA, întreprinderea individuală și cea familială nu depun declarație de beneficiar real, pentru că legea o cere de la persoane juridice, iar ele sunt persoane fizice. Pentru ele nu există extras, oricine l-ar cere. Documentul are forma unui fișier semnat electronic de instituție, iar semnătura aceea e ce îl face original. O listare pe hârtie e doar o copie a lui.

Dacă nu ai temei de acces la registru și tot vrei să știi cine e în spatele unei firme, certificatul constatator îți dă asociații direcți și administratorii, fără nicio condiție. Pentru societățile cu structură simplă, de multe ori asta e tot ce îți trebuie. Pentru cele cu asociat persoană juridică poți merge din aproape în aproape: ceri certificatul firmei, apoi pe cel al societății care o deține, și tot așa. E mai lent și nu e echivalent cu extrasul oficial, dar e o cale deschisă oricui.

La ce îți trebuie

• Deschiderea sau actualizarea conturilor bancare ale firmei
• Proceduri KYC/AML cerute de bănci și instituții financiare
• Tranzacții notariale în numele firmei
• Due diligence asupra partenerilor de afaceri

Ce conține documentul

• Datele de identificare ale firmei
• Lista beneficiarilor reali declarați
• Natura și întinderea interesului deținut

Model de extras din Registrul Beneficiarilor Reali, completat cu date fictive

Așa arată informațiile dintr-un extras de beneficiari reali, pe o firmă inventată cu doi asociați persoane fizice. Primești același lucru cu datele firmei tale și cu semnătura electronică a Registrului Comerțului.

Rândul care contează cel mai mult e data ultimei declarații. Dacă de atunci s-au schimbat asociații, s-a majorat capitalul sau a intrat un investitor, extrasul arată încă oamenii vechi, iar banca compară exact asta cu ce îi spui tu. Ce se face în cazul ăsta e explicat în ghidul despre declarația de beneficiar real.

Cât costă un extras din Registrul Beneficiarilor Reali

Taxele Registrului Comerțului pentru datele din registru sunt 20 de lei pentru situația la zi și 100 de lei pentru raportul istoric, cu toți beneficiarii declarați vreodată. Prețul de pe pagina asta, 149 de lei, e final și le include.

Diferența dintre taxă și preț nu e un adaos pe document, ci pe procedură. Din 2022 registrul nu mai e deschis publicului: cererea cere dovada interesului legitim, act de identitate, împuternicire și semnătură electronică calificată, iar un angajat ONRC analizează dosarul înainte să elibereze ceva. Pe ruta obișnuită vorbim de zile și de un dosar care poate fi respins. Noi depunem cererea ca entitate raportoare înregistrată, deci pasul de justificare nu mai cade pe tine.

Dacă ai nevoie de extrasul propriei firme și ai semnătură electronică calificată, poți depune singur cererea pe portalul ONRC și plăti doar taxa de stat. Merită făcut dacă ai timp și ai deja certificatul digital. Dacă nu ai, costul real al rutei gratuite e certificatul digital plus orele pierdute cu portalul.

Atenție la o confuzie care costă bani degeaba: certificatul constatator nu e același lucru și e mai ieftin. Dacă ție îți trebuie doar lista asociaților direcți, a administratorilor și starea firmei, certificatul constatator îți ajunge și nu are nevoie de niciun test de interes legitim.

Detaliile pe taxe și pe ce se plătește în afara lor sunt în ghidul despre cât costă extrasul din Registrul Beneficiarilor Reali.

Cum funcționează registrul și cine are acces

Registrul Beneficiarilor Reali e ținut de ONRC în baza Legii 129/2019, iar din 2022, după o decizie a Curții de Justiție a UE, accesul publicului larg a fost restrâns. Cine poate obține extrasul, ce documente cere ONRC și ce alternative există am explicat pe larg în ghidul nostru: Registrul beneficiarilor reali: ce e, cine are acces și cum obții extrasul. Dacă îți trebuie doar asociații direcți și starea firmei, certificatul constatator le arată fără nicio condiție de acces.