Registrul beneficiarilor reali: ce e, cine are acces și cum obții extrasul

Registrul Beneficiarilor Reali (RBR) este registrul ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului în care fiecare firmă din România declară persoanele fizice care o dețin sau o controlează în ultimă instanță. Dacă o bancă, un departament de conformitate sau un chestionar de cunoaștere a clientelei ți-a cerut dovada beneficiarului real, despre registrul ăsta e vorba. Există pentru că legislația europeană împotriva spălării banilor îl cere, iar din 2022, după o decizie a Curții de Justiție a UE, nu mai e deschis publicului larg. Ghidul ăsta explică ce conține, cine mai poate obține un extras în 2026 și ce faci când nu poți.

Cine e beneficiar real, după lege

România a transpus directivele europene prin Legea 129/2019. Beneficiarul real e persoana fizică, niciodată o firmă, care deține sau controlează în ultimă instanță entitatea. Testul principal e deținerea a peste 25% din părțile sociale sau din drepturile de vot, direct sau prin alte societăți. Unde nimeni nu trece pragul, se analizează controlul prin alte mijloace, cum ar fi puterea de a numi conducerea. Unde nici așa nu se poate identifica nimeni, se înscriu chiar persoanele din conducerea executivă. Orice lanț de firme peste firme se termină, pe hârtie, cu oameni cu nume și prenume.

Ce declară firmele românești

Aproape orice societate depune declarația privind beneficiarul real la înmatriculare și apoi în 15 zile de la orice schimbare în structura de proprietate sau control. Declarația numește fiecare beneficiar real cu datele de identificare și descrie cum se exercită controlul. Nedepunerea începe cu amenzi și se poate termina cu dizolvarea societății în instanță, la cererea ONRC, iar instanțele chiar au pronunțat asemenea dizolvări. De aceea registrul e destul de bine populat, iar băncile și autoritățile îl tratează ca sursă de încredere.

De ce publicul a pierdut accesul în 2022

Până în noiembrie 2022, oricine din UE putea consulta registrele de beneficiari reali. Apoi Curtea de Justiție a decis, în cauzele conexate C-37/20 și C-601/20, că accesul public nelimitat e o ingerință disproporționată în viața privată, iar registrele din toată Uniunea s-au închis peste noapte. România s-a aliniat: cine nu face parte din categoriile exceptate trebuie să demonstreze un interes legitim înainte ca ONRC să elibereze datele. Autoritățile și instituțiile cu obligații de prevenire a spălării banilor, cum sunt băncile când își verifică clienții, au acces în continuare. Un jurnalist care investighează spălare de bani sau o firmă care urmează să semneze un contract important se pot califica, cu documente justificative. Simpla curiozitate nu se califică.

Ce schimbă reforma din 2024

Închiderea din 2022 nu era gândită ca definitivă. Directiva (UE) 2024/1640, a șasea directivă împotriva spălării banilor, reconstruiește accesul în jurul testului de interes legitim, nu îl desființează, și pune statele pe un calendar: accesul garantat până pe 10 iulie 2025, dezvoltarea registrelor până pe 10 iulie 2026, transpunerea completă până pe 10 iulie 2027. România e în urma calendarului. Într-o analiză publicată în septembrie 2025, Transparency International număra paisprezece state cu un regim funcțional de interes legitim, iar România nu era printre ele; Comisia Europeană deschisese deja proceduri de infringement împotriva a unsprezece state pentru transpunere incompletă.

Pentru cine are nevoie de extras acum, schimbarea asta nu ajută cu nimic. Ea contează pentru ce urmează: un interes legitim acceptat ar trebui să fie recunoscut pentru o perioadă, nu rejudecat la fiecare cerere, ceea ce ar simplifica viața celor care verifică multe firme. Până atunci, procedura rămâne cea de mai jos.

Cum se obține extrasul, în practică

Extrasul vine de la ONRC, în două forme: situația la zi, cu taxă de stat de 20 de lei, și raportul istoric, cu toți beneficiarii declarați vreodată, la 100 de lei. Partea grea nu e taxa, ci procedura. Cererile trec prin portalul online al ONRC, iar cine invocă interesul legitim atașează documente la fiecare cerere în parte: actul de identitate, împuternicire dacă depune altcineva în numele tău, și dovada interesului legitim, de pildă contractul în negociere cu firma verificată. Un angajat ONRC analizează dosarul înainte de eliberare, deci pe ruta asta vorbim de zile, nu de minute, iar o cerere fără justificare convingătoare se respinge. Cele zece minute de care scriem mai jos sunt ruta noastră, ca entitate raportoare înregistrată, nu ruta pe care o parcurge un solicitant obișnuit.

Dacă îți trebuie pentru propria firmă

Reprezentantul legal al societății poate obține oricând extrasul propriei firme, cu împuternicire dacă depune un intermediar. Nevoia apare de obicei la deschiderea de conturi bancare în străinătate, când banca vrea dovada din registru a lanțului de proprietate din spatele firmei românești. Dacă ăsta e cazul tău, drumul practic e ca administratorul să ceară extrasul sau să împuternicească pe cineva să o facă.

Ce poți obține azi, fără registrul beneficiarilor reali

Pentru majoritatea verificărilor, certificatul constatator răspunde deja la primul strat al întrebării: listează asociații direcți ai firmei cu cotele lor, administratorii, starea societății și datele de înregistrare, iar ONRC îl eliberează fără niciun test de interes legitim. Unde asociații sunt la rândul lor firme, se poate scoate câte un certificat pentru fiecare nivel, până se ajunge la oameni. Nu e extrasul formal de beneficiar real pe care îl poate pretinde un regulator, dar e oficial, semnat electronic și vine pe email în vreo zece minute. Iar dacă îți trebuie chiar extrasul formal, îl obținem noi pentru tine: extrasul din Registrul Beneficiarilor Reali se comandă online cu CUI-ul firmei, la 149 de lei, și vine pe email de regulă în vreo zece minute, la orice oră.

Alte ghiduri utile