Cazier judiciar: gratuit la stat sau printr-un serviciu online?

Certificatul de cazier judiciar nu are taxă la stat. Partea asta o știe toată lumea. Ce se descoperă abia la mijlocul procedurii e că ruta fără taxă cere un cont pe Ghișeul.ro cu cardul înrolat, sau o dimineață la ghișeu, plus alegerea pe propria răspundere a motivului corect din peste 200 de variante oficiale. Documentul nu costă nimic. Drumul până la el costă timp, iar dacă bifezi greșit motivul, îl costă de două ori.

Ce date îți trebuie

Numele complet, prenumele părinților, CNP-ul și motivul eliberării. Pentru cererile prin împuternicit se adaugă copia actului de identitate și împuternicirea semnată electronic.

Ce scrie în cazier și ce nu scrie

Certificatul arată condamnările definitive și măsurile dispuse de instanță care se înscriu în evidență. Cele mai multe certificate eliberate în România sunt fără înscrisuri, adică nu figurează nimic. Ce nu arată documentul contează la fel de mult: nu apar dosarele penale aflate în curs, nu apar amenzile de circulație și celelalte sancțiuni contravenționale, nu apar datoriile la stat și nu apar sancțiunile disciplinare de la locul de muncă. Cine cere un cazier ca să afle dacă cineva „e cercetat” cere documentul greșit și va rămâne cu impresia falsă că totul e curat.

Serviciul nostru, momentan pe pauză

Asistența noastră pentru cazierul judiciar e oprită deocamdată. Când o repornim, pagina cazierului spune exact cum funcționează și cât costă. Până atunci, rutele oficiale de mai jos sunt cele care funcționează, iar secțiunea despre motivul cererii te scutește de cea mai frecventă greșeală.

Cele două rute oficiale și ce cer de la tine

Online, prin hub.mai.gov.ro: ai nevoie de cont pe Ghișeul.ro cu cardul înrolat sau de identificare electronică, alegi singur motivul din nomenclatorul cu peste 200 de intrări, iar certificatul semnat electronic vine pe email, de multe ori în aceeași zi. Motivul ales greșit înseamnă certificat inutilizabil la destinație și procedură reluată, deci citește lista cu atenție.

La ghișeu: cu buletinul, la orice structură de cazier a Poliției din țară, indiferent de domiciliu. Certificatul vine pe loc sau în scurt timp; costul real e drumul, programul instituției și coada din ziua respectivă.

Tradus în timp și nervi: ruta online gratuită presupune cont pe Ghișeul.ro cu cardul înrolat sau identificare electronică, familiarizarea cu platforma și alegerea pe propria răspundere a motivului corect din peste 200 de variante, cu riscul de a relua totul dacă ai bifat greșit. Ruta de la ghișeu presupune drum, program și rând. Documentul e același pe ambele rute; diferă doar cât te costă drumul până la el.

Motivul cererii: unde se blochează cei mai mulți

Nomenclatorul are peste 200 de intrări, iar diferențele dintre ele sunt fine: angajare, angajare într-un domeniu reglementat, adopție, dobândirea cetățeniei, port-armă, permis de ședere în altă țară și tot așa. Motivul ales apare tipărit pe certificat, iar destinatarul îl citește. Un certificat emis pentru uz personal, prezentat la un dosar de adopție sau la o autoritate străină, se poate întoarce, iar procedura se reia de la capăt. Când nu ești sigur, cere în scris instituției care îți solicită documentul să îți spună exact scopul pe care vrea să îl vadă trecut. Un email cu răspunsul lor valorează mai mult decât o presupunere.

Cazier judiciar, cazier fiscal, certificat de integritate

Documente diferite, eliberate de instituții diferite, confundate constant. Cazierul judiciar vine de la Poliție și privește condamnările penale. Cazierul fiscal e ținut de ANAF și privește faptele de natură fiscală ale contribuabilului, persoană fizică sau firmă; se cere la înființări, la cesiuni de părți sociale și la unele autorizări. Certificatul de integritate comportamentală e un al treilea document, cerut în special pentru posturile care presupun contact cu minorii, și arată altceva decât cazierul obișnuit. Dacă în cerință scrie doar „cazier”, întreabă care dintre ele; refacerea costă mai mult decât întrebarea.

Cazierul pentru firmă

Există și certificat de cazier judiciar pentru persoane juridice, cerut mai ales în licitații și în relația cu autoritățile contractante. Se cere pe datele societății, nu pe numele administratorului, iar în multe dosare se cer amândouă: al firmei și al reprezentantului legal. E o greșeală clasică la prima participare la o procedură de achiziție și se descoperă, de regulă, în ziua depunerii ofertei.

Dacă apar înscrisuri

Primul lucru de verificat e dacă mai trebuiau să fie acolo. Înscrierile se radiază din evidență la intervenirea reabilitării, de drept sau judecătorești, iar în practică se întâmplă ca o mențiune să rămână după ce temeiul ei a dispărut. Îndreptarea se cere la structura care ține evidența, cu actele care dovedesc situația. Un serviciu de intermediere, al nostru sau al oricui altcuiva, nu poate schimba conținutul cazierului, iar cine promite asta promite ceva ce nu are cum să facă.

Ce nu face serviciul plătit

Nu grăbește instituția peste ritmul ei, nu obține cazierul altcuiva fără acordul titularului și nu schimbă ce scrie în el. Face un singur lucru: îți scoate procedura din cap. Cine are contul făcut, a mai depus cererea o dată și știe exact ce motiv îi trebuie are deja jumătate din drum parcurs. Pentru ceilalți, adică pentru majoritatea celor care cer un cazier o dată la câțiva ani, formularul de două minute e diferența dintre a rezolva azi și a începe să citești despre Ghișeul.ro.

Românii din străinătate

Cine nu poate ajunge la un ghișeu din țară are varianta cererii prin misiunea diplomatică sau prin împuternicit cu procură. Ambele funcționează, dar termenele se lungesc considerabil față de ruta online, iar procura trebuie întocmită corect din prima, cu mențiunea expresă a scopului. O procură generală, fără această mențiune, e motivul cel mai frecvent pentru care cererea se întoarce.

Valabilitate și extra-pași pentru străinătate

Certificatul de cazier judiciar e valabil 6 luni de la eliberare. Dacă îl folosești în altă țară, întreabă dinainte destinatarul dacă cere apostilă sau traducere legalizată; ambele se fac după eliberare și adaugă zile bune la calendar, deci planifică-le din start.

Ordinea pașilor și momentul potrivit

Ordinea cerută de regulă e certificatul, apoi apostila, apoi traducerea legalizată. Confirmă însă cu destinatarul, pentru că unele state cer traducerea legalizată separat sau acceptă doar traducători agreați de ei; inversarea pașilor înseamnă, în cel mai bun caz, refacerea traducerii. Cât despre moment, cere certificatul aproape de data la care îl depui, nu la începutul pregătirii dosarului. Valabilitatea de 6 luni pare generoasă, dar destinatarul poate cere un document mai proaspăt, iar apostila și traducerea consumă din ea.

Alte ghiduri utile