Calculator taxe de succesiune (2026)

Cum se calculează, pe scurt

Costul succesiunii la notar are trei componente. Onorariul pentru dezbaterea moștenirii se calculează pe tranșe din grila oficială (OMJ 177/C/2024, anexa 3): 2,7% până la 20.000 de lei, apoi procente descrescătoare, până la 0,85% pentru ce depășește 65.000 de lei, plus TVA 21%. Impozitul de 1% se aplică doar pe partea imobiliară a moștenirii și doar dacă succesiunea se finalizează la peste 2 ani de la deces (art. 111 alin. 3 din Codul fiscal); în primii 2 ani nu se plătește deloc, de aceea merită să nu amâni. La final, trecerea imobilelor pe numele moștenitorilor în cartea funciară costă 0,15% la ANCPI.

De reținut

Onorariul se stabilește pe dosar, nu pe moștenitor, iar imobilele intră în calcul la valoarea din grila notarială a zonei, nu la cea din amintirile familiei. Pentru dosar ai nevoie, printre altele, de extrasul de carte funciară al fiecărui imobil, care se cere de la ANCPI, iar lista completă a actelor o găsești în ghidul actelor necesare pentru succesiune.

Ce plătești, de fapt, și către cine

Cele trei sume din calcul merg în locuri diferite și au reguli diferite. Onorariul rămâne la notar și acoperă dezbaterea propriu-zisă: verificările în registrele notariale, stabilirea moștenitorilor și a cotelor, redactarea și eliberarea certificatului de moștenitor. Impozitul merge la stat și e legat strict de partea imobiliară și de trecerea timpului. Tariful de intabulare merge la ANCPI și plătește operațiunea prin care numele moștenitorilor ajunge efectiv în cartea funciară. Când cineva spune că „l-a costat succesiunea” o anumită sumă, de obicei vorbește despre toate trei la un loc, plus mărunțișul de copii legalizate și declarații.

Unde se deschide dosarul

La un notar din raza ultimului domiciliu al defunctului, nu la notarul preferat de familie și nu în orașul în care locuiește moștenitorul cel mai grăbit. Regula pare un detaliu birocratic, dar e primul lucru care trimite oamenii înapoi acasă cu actele în mână. Dacă moștenitorii locuiesc împrăștiați, alegeți notarul din localitatea potrivită și trimiteți acolo procurile, nu invers.

Cine moștenește, când nu există testament

Ordinea o stabilește legea, nu înțelegerea din familie. Copiii și urmașii lor vin primii. În lipsa lor intră părinții împreună cu frații și surorile, apoi bunicii, apoi rudele colaterale mai îndepărtate. Soțul supraviețuitor moștenește alături de oricare dintre aceste categorii, cu o cotă care depinde de cine mai vine la moștenire. Cotele exacte le calculează notarul pe acte de stare civilă, nu se negociază la telefon și nu se deduc din cine a avut grijă de cine.

Ce intră în masa succesorală

Intră tot ce era al defunctului la data decesului: imobile, autoturisme, conturi bancare, părți sociale, sume de încasat. Intră și datoriile. Moștenitorul care acceptă preia și pasivul, însă răspunde pentru datorii doar cu bunurile primite din moștenire, proporțional cu cota lui. De aceea, când moștenirea pare a fi mai mult datorie decât avere, discuția despre renunțare se poartă la notar de la început, nu după ce s-a semnat certificatul.

Valorile nu se pun din amintiri. Imobilele intră la valoarea din grila notarială a zonei, conturile la soldul de la data decesului, dovedit cu adeverință de la bancă, iar pentru restul bunurilor notarul cere documentele care le identifică. Un apartament cumpărat acum douăzeci de ani nu intră în calcul cu prețul de atunci.

Termenul de opțiune, lucrul care nu așteaptă

Moștenitorul are un termen legal ca să accepte sau să renunțe, iar tăcerea nu rămâne neutră la nesfârșit. Acceptarea poate fi și tacită, prin fapte: cine se comportă ca proprietar, folosește bunurile sau plătește din ele, a acceptat, chiar dacă n-a semnat nimic. Termenul concret și felul în care se calculează în situația ta le confirmi la notar înainte de orice altceva, pentru că de el atârnă tot restul, inclusiv posibilitatea de a renunța.

Greșeala care costă cel mai mult

Amânarea. Cât timp dezbaterea se face în primii doi ani de la deces, impozitul nu se datorează deloc; după, apare procentul pe partea imobiliară, calculat pe o valoare care între timp a crescut. A doua formă a aceleiași greșeli e amânarea până când moare și unul dintre moștenitori: atunci nu mai ai un dosar, ai două, cu două rânduri de onorarii și cu un cerc de moștenitori care s-a lărgit. Sunt case rămase nedezbătute prin trei generații, iar costul real n-a fost niciodată taxa, ci imposibilitatea de a vinde.

Ce nu acoperă calculatorul

Estimarea privește dezbaterea la notar, cu moștenitori care se înțeleg. Dacă unul contestă, dosarul ajunge în instanță și costurile se mută pe alt palier: taxă judiciară de timbru, avocat, expertize, ani de zile. Partajul, adică împărțirea efectivă a bunurilor între moștenitori, e un act separat, cu propriul onorariu; certificatul de moștenitor stabilește cotele, nu cine ia apartamentul și cine terenul. Iar dacă printre moștenitori e un minor sau o persoană ocrotită, apar pași suplimentari care țin de protecția lor.

Actele, partea care ține dosarul pe loc

Certificatul de deces, actele de stare civilă care dovedesc rudenia, actele de proprietate, extrasul de carte funciară pentru fiecare imobil. Lipsa unui singur act oprește tot, iar cele mai multe întârzieri vin de la documentele de proprietate vechi, păstrate prost sau pierdute. Lista completă e în ghidul actelor necesare pentru succesiune, iar dacă nu știi numărul de carte funciară, se poate porni de la adresă; cum arată procedura, în ghidul despre extrasul de carte funciară.

Confuzii frecvente

Impozitul și tariful de intabulare sunt lucruri diferite, plătite la instituții diferite, chiar dacă apar pe aceeași chitanță de la notar. Onorariul se stabilește pe dosar și se împarte între moștenitori după înțelegerea lor, nu se înmulțește cu numărul lor. Certificatul de moștenitor nu schimbă singur cartea funciară: înscrierea dreptului e o operațiune separată, cu tarif separat, chiar dacă o cere tot notarul. Și încă una: „taxa de succesiune” nu e o taxă unică, e o expresie care amestecă onorariul cu impozitul.

Ce faci mai departe cu imobilul moștenit

Dacă vrei să îl vinzi, calculul e cu totul altul, cu onorariu după grila de vânzări, tarif de intabulare pentru cumpărător și impozit pe transfer în sarcina vânzătorului; îl ai în calculatorul de taxe notariale. Dacă vrei doar să îl păstrezi, verifică oricum că înscrierea în cartea funciară s-a făcut și că apari acolo. Un imobil moștenit, dar rămas scriptic pe numele unei persoane decedate, e o problemă care se descoperă exact în ziua în care te grăbești.

Calculatoarele de pe acest site sunt instrumente informative gratuite. Cotele și formulele sunt verificate cu legislația în vigoare la data actualizării, dar legislația se schimbă, iar situația ta concretă poate avea particularități pe care un calculator general nu le poate surprinde. Rezultatele sunt estimări și nu reprezintă consultanță fiscală sau juridică; acte-rapide.ro nu își asumă răspunderea pentru decizii luate exclusiv pe baza lor. Pentru calcule oficiale, apelează la contabilul tău, la un consultant fiscal sau la instituția competentă.

Alte calculatoare gratuite