Certificat constatator extins sau detaliat: ce conține în plus față de cel de bază

„Extins” nu e un tip oficial separat la Registrul Comerțului, iar lumea îl folosește cu două sensuri diferite. Cine comandă pe ghicite plătește de două ori. Mai jos e ce conține fiecare și cum afli, în două minute, pe care dintre ele ți-l cere de fapt cel care ți-a cerut certificatul.

Primul sens: mai multe despre prezent

Certificatul de bază arată identitatea firmei și starea ei la zi: denumire, CUI, număr de ordine în Registrul Comerțului, sediu social, durată, capital social, asociați, administratori, obiectul principal de activitate și dacă societatea e activă, suspendată sau radiată. Pentru cele mai multe cereri, atât ajunge.

De cele mai multe ori, cine cere „extins” vrea stratul pe care băncile și autoritățile contractante îl folosesc când decid ceva: sediile secundare și punctele de lucru, activitățile autorizate efectiv la fiecare sediu și situațiile financiare. Certificatul constatator pe care îl eliberează azi ONRC, și pe care îl livrăm noi la 79 de lei, conține deja toate astea, inclusiv bilanțul sintetic pe ultimii trei ani. Nu plătești nimic în plus pentru ele.

Al doilea sens: trecutul firmei

Alții numesc „extins” raportul cu istoric, pe care ONRC îl trecea în nomenclatorul vechi drept furnizare de informații extinse. El spune ce a fost înainte: schimbările de asociați, de administratori, de sediu și de capital, în ordinea în care s-au produs. Dacă cineva vrea să vadă cine a deținut firma acum trei ani, certificatul obișnuit nu îl ajută. La noi, varianta cu istoric complet costă 399 de lei.

Întrebarea care lămurește: te interesează ce e acum sau ce a fost? Pentru prezent îți ajunge certificatul de 79 de lei. Pentru trecut îți trebuie cel cu istoric.

Cine cere de obicei varianta extinsă

• Băncile, la deschiderea de conturi pentru firmă și la dosarele de credit, când vor să vadă toate activitățile declarate.
• Autoritățile contractante, în licitațiile publice, unde codul CAEN cerut de caietul de sarcini trebuie să apară printre activitățile firmei.
• Finanțatorii din programele cu fonduri europene, care verifică activitatea eligibilă și punctele de lucru.
• Partenerii care semnează contracte mari și vor să știe cine are dreptul să angajeze firma.

Cum afli sigur care îți trebuie

Întreabă-l în scris pe cel care ți l-a cerut și păstrează răspunsul. Formularea utilă e simplă: „vă trebuie situația la zi a firmei sau istoricul modificărilor?”. Un email trimis azi scutește o a doua plată și o zi pierdută. Dacă nu ai de la cine să afli, iar documentul merge la bancă, la o licitație sau într-un dosar de finanțare, certificatul obișnuit e cel cerut aproape întotdeauna, fiindcă el conține deja sediile, activitățile autorizate și bilanțul.

Cum îl comanzi

Pe pagina certificatului constatator alegi tipul dintr-o listă, chiar la primul pas al formularului, și dai CUI-ul firmei. Prețul e 79 de lei, final, pentru certificatul obișnuit și pentru tipurile speciale (fonduri IMM, insolvență). Varianta cu istoric complet costă 399 de lei. Documentul vine pe email, cu semnătura electronică a Registrului Comerțului, de regulă în vreo zece minute, la orice oră.

Diferența dintre cele trei variante, explicată pe îndelete și cu exemple, e în ghidul despre certificatul de bază față de cel extins. Cât costă fiecare rută până la document afli din ghidul cât costă un certificat constatator.

Alte ghiduri utile