Concediul fără plată: durată, reguli și efecte în 2026

Concediul fără plată e perioada în care lipsești de la muncă, cu acordul angajatorului, fără să primești salariu. Contractul de muncă nu încetează, ci se suspendă: postul rămâne al tău, iar la final te întorci în aceleași condiții. Îl cer oamenii care și-au terminat zilele de concediu de odihnă și au nevoie de timp pentru o problemă de familie, un tratament, studii, o mutare sau un drum lung. Mai jos găsești ce spune legea, cât poate dura, ce pierzi pe durata lui și cum îl ceri ca să nu ai surprize.

Ce spune Codul muncii despre concediul fără plată

Codul muncii le dă salariaților dreptul la concedii fără plată pentru rezolvarea unor situații personale, iar durata lor se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. Pe durata concediului, contractul individual de muncă e suspendat prin acordul părților: tu nu muncești, angajatorul nu plătește salariul.

Separat, Codul muncii reglementează concediul fără plată pentru formare profesională, care are un regim mai favorabil salariatului. Despre el, mai jos.

Care e durata maximă a concediului fără plată

În sectorul privat, Codul muncii nu fixează o durată maximă. Limita, dacă există, e scrisă în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern al firmei, iar acolo poți găsi și condițiile: o vechime minimă în firmă, situațiile în care se acordă, preavizul cu care se cere. Dacă documentele firmei nu spun nimic, durata se negociază de la caz la caz, cu acordul angajatorului.

La instituțiile publice există reguli proprii: pentru anumite situații enumerate de lege (examene, susținerea unei teze, concurs pentru alt post și altele asemenea) concediul fără plată poate ajunge la 90 de zile lucrătoare pe an, iar pentru alte interese personale durata se stabilește prin acordul părților. Dacă lucrezi la stat, citește întâi regulamentul instituției.

Poate angajatorul să te dea în concediu fără plată?

Nu. Concediul fără plată pornește de la cererea salariatului și se acordă cu acordul angajatorului. Angajatorul nu îl poate impune, oricât de puțină treabă ar fi. Dacă firma își oprește temporar activitatea, situația are alt nume și alt regim: întreruperea temporară a activității, cunoscută ca „șomaj tehnic”, în care salariații primesc o indemnizație de cel puțin 75% din salariul de bază.

Dacă ți se cere să semnezi o cerere de concediu fără plată pe care nu ai vrut-o, semnătura ta transformă o decizie a firmei într-o cerere a ta. Nu semna pe loc, cere decizia în scris și, la nevoie, adresează-te inspectoratului teritorial de muncă.

Cum ceri concediul fără plată

În scris, cu o cerere de concediu fără plată înregistrată la angajator, în care treci prima și ultima zi a perioadei. Motivul nu e obligatoriu, dar o explicație scurtă și propunerea de a preda lucrările în curs cresc șansele de aprobare, mai ales pentru perioade lungi.

Cererea singură nu îți dă concediul. Până nu e aprobată, nu ai voie să lipsești. După aprobare, angajatorul emite decizia de suspendare a contractului și transmite suspendarea în REGES-ONLINE, registrul electronic al salariaților. Dacă pleci pe baza unui acord verbal, în evidențe apari absent nemotivat, iar absențele nemotivate repetate pot duce la sancțiuni disciplinare, până la concediere.

Ce pierzi la vechime, pensie și asigurarea de sănătate

Vechimea în muncă se adună din munca prestată în baza contractului, așa că perioada de concediu fără plată nu se pune, de regulă, la vechime. Pentru că nu primești salariu, nu se plătesc nici contribuții, deci perioada nu intră nici în stagiul de cotizare pentru pensie.

La sănătate, calitatea de asigurat nu se pierde din prima zi, dar nici nu rămâne la nesfârșit. Dacă lipsești mai multe luni, întreabă la casa de asigurări de sănătate cât timp rămâi asigurat și ce faci după aceea, ca să nu afli la medic că nu mai figurezi ca asigurat. Diferențele dintre vechime și stagiu sunt explicate pe larg în ghidul despre vechimea în muncă.

Concediul fără plată și concediul de odihnă

Zilele de concediu de odihnă se acordă proporțional cu timpul lucrat, iar concediul fără plată nu e timp lucrat. O pauză lungă îți reduce deci zilele de concediu de odihnă din anul respectiv. Poți verifica efectul cu calculatorul de zile de concediu.

De aici vine și sfatul practic: consumă întâi zilele de concediu de odihnă, care sunt plătite și se pun la vechime, apoi cere concediu fără plată pentru restul. Cererea pentru zilele de odihnă e în modelul de cerere de concediu de odihnă.

Concediul fără plată pentru formare profesională

E singurul concediu fără plată pe care angajatorul nu îl poate refuza după bunul plac. Îl poate respinge doar dacă absența ta ar prejudicia grav desfășurarea activității. Cererea se face din timp și precizează cursul, perioada și instituția organizatoare. Perioada lui e asimilată unei perioade de muncă pentru drepturile tale, altele decât salariul, așa că se pune la vechime, chiar dacă nu intră în stagiul de cotizare. Cererea separată e în modelul de cerere de concediu pentru formare profesională.

Întoarcerea la muncă

Contractul își reia efectele la data stabilită în decizia de suspendare. Dacă vrei să revii mai devreme sau să prelungești concediul, se face tot în scris, cu o cerere nouă, iar pentru revenirea anticipată poți folosi modelul de cerere de reluare a activității. Angajatorul nu îți poate schimba funcția sau salariul pentru că ai lipsit: te întorci în condițiile din contract.

Dacă în timpul concediului decizi să nu te mai întorci, nu e nevoie să revii la birou ca să pleci: depui demisia cu preavizul din contract, folosind modelul de cerere de demisie.

Întrebări frecvente

Care e durata maximă a concediului fără plată?

Codul muncii nu fixează o durată maximă pentru sectorul privat. Durata se stabilește prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern, iar dacă acestea nu prevăd nimic, prin acordul cu angajatorul.

Poate angajatorul să mă dea în concediu fără plată?

Nu. Concediul fără plată se acordă doar la cererea salariatului. Dacă firma își oprește temporar activitatea, e vorba de șomaj tehnic, cu o indemnizație de cel puțin 75% din salariul de bază.

Concediul fără plată se pune la vechime?

De regulă, nu, pentru că vechimea se adună din munca prestată. Excepție face concediul fără plată pentru formare profesională, asimilat unei perioade de muncă pentru alte drepturi decât salariul.

Pot fi refuzat?

Da. Concediul fără plată pentru interese personale se acordă cu acordul angajatorului. Doar cel pentru formare profesională poate fi respins numai dacă absența ar afecta grav activitatea firmei.

Rămân asigurat la sănătate?

O perioadă limitată, nu pe toată durata unui concediu lung. Înainte de plecare, întreabă la casa de asigurări de sănătate cât timp rămâi asigurat și ce ai de făcut după aceea.

Îmi scade concediul de odihnă?

Da. Concediul de odihnă se acordă proporțional cu timpul lucrat, iar perioada de concediu fără plată nu e timp lucrat.

Alte ghiduri utile